📖 Biblie Online (SCC)

Cartea:

Capitole:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150

Psalmii – Capitolul 78

1Ascultă, poporul meu, legea mea; pleacă-ţi urechea la cuvintele gurii mele.

2Îmi voi deschide gura în parabolă, voi vesti lucruri ascunse de demult,

3pe care le-am auzit şi le-am cunoscut şi pe care ni le-au istorisit părinţii noştri.

4Nu vom ascunde de fiii lor, vom istorisi generaţiei care va veni laudele lui Iehova şi puterea Lui şi lucrările Lui minunate pe care le-a făcut.

5Pentru că El a aşezat o mărturie în Iacob şi a pus o lege în Israel, pe care a poruncit părinţilor noştri să le aducă la cunoştinţă fiilor lor,

6pentru ca generaţia care va veni, fiii care se vor naşte, să le cunoască, să se ridice şi să le istorisească fiilor lor;

7şi să-şi pună încrederea în Dumnezeu şi să nu uite faptele lui Dumnezeu şi să păzească poruncile Lui;

8şi să nu fie ca părinţii lor, o generaţie încăpăţânată şi răzvrătită, o generaţie care nu şi a întărit inima şi al cărei spirit nu a fost credincios faţă de Dumnezeu.

9Fiii lui Efraim, înarmaţi, trăgând cu arcul, au dat înapoi în ziua luptei.

10N-au ţinut legământul lui Dumnezeu şi au refuzat să umble în legea Lui;

11şi au uitat faptele Sale şi lucrările Sale minunate pe care Li le arătase.

12Sub privirile părinţilor lor a făcut minuni în ţara Egiptului, în câmpia Ţoanului.

13A despicat marea şi i-a făcut să treacă; şi a făcut apele să stea ca o grămadă;

14şi i-a condus ziua cu un nor şi toată noaptea cu o lumină de foc.

15A despicat stânci în deșert şi le-a dat să bea ca din adâncuri, din belşug;

16şi a făcut să ţâşnească izvoare din stâncă şi a făcut să curgă ape ca râuri.

17Totuşi, ei au continuat să păcătuiască împotriva Lui, să se răzvrătească împotriva Celui Preaînalt în deșert.

18Şi L-au ispitit pe Dumnezeu în inimile lor, cerând mâncare după pofta lor;

19şi au vorbit împotriva lui Dumnezeu; au spus: „Ar putea Dumnezeu să întindă o masă în deșert?“

20Iată, El a lovit stânca şi au ţâşnit ape şi s-au revărsat râuri. „Ar putea El să dea şi pâine sau să facă rost de carne pentru poporul Său?“

21De aceea, Iehova a auzit şi S-a mâniat şi focul s-a aprins împotriva lui Iacob şi mânia, de asemenea, s-a ridicat împotriva lui Israel,

22pentru că n-au crezut în Dumnezeu şi nu şi-au pus încrederea în salvarea Lui.

23Totuşi, El a poruncit norilor de sus şi a deschis uşile cerurilor;

24şi a plouat peste ei mană, ca să mănânce, şi le-a dat grâul cerurilor:

25omul a mâncat pâinea celor puternici; le-a trimis hrană din belşug.

26El a făcut să sufle în ceruri vântul de est şi, prin puterea Sa, a adus vântul de sud;

27şi a plouat carne peste ei ca pulberea, şi păsări înaripate ca nisipul mării;

28şi le-a făcut să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuinţelor lor.

29Ei au mâncat şi s-au săturat bine: El le-a dat ceea ce pofteau.

30Nu se abătuseră încă de la pofta lor, mâncarea lor era încă în gura lor,

31când mânia lui Dumnezeu s-a ridicat împotriva lor şi i-a ucis pe cei mai tari ai lor şi i-a doborât pe cei aleşi ai lui Israel.

32Cu toate acestea, ei tot au păcătuit şi n-au crezut în lucrările Lui minunate.

33Şi El le-a curmat zilele ca o suflare şi anii lor în spaimă.

34Când îi ucidea, atunci se interesau de El şi se întorceau şi-L căutau pe Dumnezeu de dimineaţă;

35şi îşi aminteau iar că Dumnezeu este stânca lor, iar Dumnezeul Cel Preaînalt, Răscumpărătorul lor.

36Dar Îl înşelau cu gura lor şi Îl minţeau cu limba lor;

37şi inima lor nu era tare pentru El şi n-au fost credincioşi legământului Său.

38Dar El a fost îndurător, a iertat nelegiuirea şi nu a nimicit; ci, de multe ori, Şi-a abătut mânia şi nu Şi-a trezit toată furia.

39Şi Şi-a amintit că erau carne, o suflare care trece şi nu se mai întoarce.

40De câte ori s-au răzvrătit împotriva Lui în deșert şi L-au îndurerat în pustietate!

41Şi s-au întors din nou şi L-au ispitit pe Dumnezeu şi L-au întristat pe Sfântul lui Israel!

42Nu şi-au amintit de mâna Lui, de ziua când i-a răscumpărat de la asupritor,

43când a pus semnele Sale în Egipt şi minunile Sale în câmpia Ţoanului

44şi le-a prefăcut în sânge râurile şi şuvoaiele lor de apă, încât n-au putut să bea;

45a trimis împotriva lor muşte care i-au mâncat şi broaşte care i-au nimicit;

46şi a dat roadele lor omizii, şi munca lor lăcustei;

47le-a distrus viile cu grindină, iar smochinii lor, cu lapoviţă;

48şi a dat vitele lor grindinei, şi turmele lor fulgerelor.

49A aruncat asupra lor mânia Sa aprinsă, furia şi indignarea şi necazul - o ceată de îngeri ai nenorocirii.

50A deschis o cale mâniei Sale, nu le-a cruţat sufletul de moarte, ci a dat viaţa lor pradă ciumei;

51şi i-a lovit pe toţi întâii-născuţi în Egipt, cele dintâi roade ale puterii în corturile lui Ham.

52Şi a făcut pe poporul Său să plece, ca pe nişte oi, şi i-a condus ca pe o turmă în deșert;

53şi i-a condus în siguranţă, încât să nu le fie frică, şi marea i a acoperit pe dușmanii lor.

54Şi i-a adus în hotarul Lui cel sfânt, acest munte pe care dreapta Sa l-a câştigat.

55Şi a alungat dinaintea lor naţiuni şi le-a împărţit cu sfoara o moştenire şi a făcut ca triburile lui Israel să locuiască în corturile lor.

56Dar ei L-au ispitit şi s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu Cel Preaînalt şi n-au păzit mărturiile Sale;

57ci au dat înapoi şi au lucrat cu necredincioşie, ca părinţii lor; s-au abătut ca un arc înşelător.

58Şi L-au mâniat cu înălţimile lor şi I-au stârnit gelozia cu chipurile lor cioplite.

59Dumnezeu a auzit şi S-a mâniat şi S-a dezgustat foarte mult de Israel.

60Şi a părăsit locaşul din Şilo, cortul pe care-l ridicase între oameni;

61şi a dat puterea Sa în captivitate, şi frumuseţea Sa în mâna asupritorului.

62Şi a dat sabiei pe poporul Său şi S-a mâniat foarte mult pe moştenirea Sa:

63focul i-a mistuit pe tinerii Săi şi fecioarele Sale n-au fost sărbătorite cu cântări de nuntă;

64preoţii Săi au căzut prin sabie şi văduvele lor n-au plâns.

65Atunci Iehova S-a trezit ca din somn, ca un viteaz care strigă însufleţit de vin,

66şi i-a lovit din spate pe dușmanii Săi şi i-a rânduit spre ruşine pentru totdeauna.

67Şi a respins cortul lui Iosif şi n-a ales seminţia lui Efraim,

68ci a ales seminţia lui Iuda, muntele Sion, pe care l-a iubit.

69Şi a zidit sfântul Său locaş ca locurile preaînalte, ca pământul pe care l-a întemeiat în epocă.

70Şi l-a ales pe David, servitorul Său, şi l-a luat de la staulele oilor;

71l-a adus din urma oilor care alăptau, ca să păstorească pe Iacob, poporul Său, şi pe Israel, moştenirea Sa.

72Şi el i-a păstorit după integritatea inimii lui şi i-a condus cu iscusinţa mâinilor lui.