📖 Biblie Online (SCC)

Capitole:

Psalmii – Capitolul 104

1Binecuvântează, suflete al meu, pe Iehova! Iehova, Dumnezeul meu, Tu eşti foarte mare, Tu eşti îmbrăcat în măreţie şi splendoare!
2Cel care Se înveleşte cu lumina ca şi cu o manta; întinde cerurile ca un cort;
3Cel care pune bârnele cămărilor Lui înalte în ape; din nori Îşi face car; umblă pe aripile vântului;
4Cel care face îngerii Săi: spirite, servitorii Săi: flăcări de foc.
5El a aşezat pământul pe temeliile lui: el nu se va clătina în epocă.
6L-ai acoperit cu adâncul ca şi cu un veşmânt; apele stăteau deasupra munţilor:
7la mustrarea Ta, ele au fugit, la glasul tunetului Tău, s-au grăbit să fugă,
8munţii s-au ridicat, văile s-au coborât, până la locul pe care l-ai rânduit Tu pentru ele.
9Tu ai pus o margine peste care nu vor trece; nu se vor mai întoarce să acopere pământul.
10El este Cel care a trimis izvoarele în văi, ele curg între munţi,
11ele adapă toate fiarele câmpului; măgarii sălbatici îşi potolesc setea;
12lângă ele locuiesc păsările cerului; ele fac să le răsune glasul între ramuri.
13El este Cel care adapă munţii din cămările Sale înalte; pământul se satură cu rodul lucrărilor Tale;
14Cel care face să crească iarbă pentru vite şi plante pentru a sluji omului, făcând să iasă pâine din pământ,
15şi vin, care înveseleşte inima omului; cu untdelemn face să strălucească faţa; şi cu pâine întăreşte inima omului.
16Copacii lui Iehova se satură, cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
17unde îşi fac păsările cuiburi; chiparoşii sunt locuinţa berzei.
18Munţii cei înalţi sunt pentru ţapii sălbatici; stâncile, adăpost pentru şafani.
19El este Cel care a făcut luna pentru anotimpuri; soarele îşi cunoaşte apusul.
20Tu aduci întuneric şi se face noapte: atunci ies toate fiarele pădurii după pradă;
21puii de leu răcnesc după pradă şi-şi cer hrana de la Dumnezeu.
22Soarele răsare, ele se retrag şi se culcă în vizuinele lor.
23Omul iese la lucrul său şi la munca sa până seara.
24Cât de multe sunt lucrările Tale, Iehova! Toate le-ai făcut cu înţelepciune. Pământul este plin de bogăţiile Tale.
25Marea aceasta mare şi întinsă în toate părţile! Acolo se mişcă vietăţi fără număr, mici şi mari.
26Acolo umblă corăbiile, leviatanul acela pe care l-ai făcut Tu, ca să se joace în ea.
27Toate aşteaptă de la Tine, ca să le dai hrana la timp.
28Tu le dai, ele adună; Tu Îţi deschizi mâna, ele se satură de bunătăţi.
29Îţi ascunzi faţa, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor şi se întorc în ţărâna lor.
30Trimiţi Spiritul Tău: ele sunt create şi înnoieşti faţa pământului.
31Gloria lui Iehova va fi pentru totdeauna: Iehova Se va bucura de lucrările Sale.
32El priveşte spre pământ, şi el se cutremură; atinge munţii şi ei fumegă.
33Voi cânta lui Iehova toată viaţa mea, voi cânta psalmi Dumnezeului meu cât voi fi.
34Fie plăcută Lui cugetarea mea; eu mă voi bucura în Iehova.
35Păcătoşii se vor sfârşi de pe pământ şi cei răi nu vor mai fi. Binecuvântează, suflete al meu, pe Iehova! Lăudaţi pe Iah!