📖 Biblie Online (SCC)
Capitole:
Deuteronom – Capitolul 9
1Ascultă, Israele! Astăzi vei trece Iordanul, ca să te faci stăpân pe nişte neamuri mai mari şi mai puternice decât tine, pe cetăţi mari şi întărite până la cer,
2pe un popor mare şi înalt la statură, pe copiii lui Anac, pe care-i cunoşti şi despre care ai auzit zicându-se: Cine va putea să stea împotriva copiilor lui Anac!
3Să ştii azi că Iehova, Dumnezeul tău, va merge El însuşi înaintea ta, ca un foc mistuitor; El îi va nimici, El îi va smeri înaintea ta; şi tu îi vei izgoni, îi vei pierde curând, cum ţi-a spus Iehova.
4Când îi va izgoni Iehova, Dumnezeul tău, dinaintea ta, să nu zici în inima ta: Pentru bunătatea mea m-a făcut Iehova să intru în stăpânirea ţării acesteia. Căci din pricina răutăţii neamurilor acelora le izgoneşte Iehova dinaintea ta.
5Nu, nu pentru bunătatea ta, nici pentru curăţia inimii tale intri tu în stăpânirea ţării lor; ci din pricina răutăţii acestor neamuri le izgoneşte Iehova, Dumnezeul tău, dinaintea ta, şi ca să împlinească astfel cuvântul prin care Iehova S-a jurat părinţilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob.
6Să ştii dar că nu din pricina bunătăţii tale îţi dă Iehova, Dumnezeul tău, acea ţară bună ca s-o stăpâneşti; căci tu eşti un popor tare încăpăţânat.
7Adu-ţi aminte, şi nu uita cum ai aţâţat mânia lui Iehova, Dumnezeul tău, în pustie. Din ziua când ai ieşit din ţara Egiptului până la sosirea voastră în locul acesta, tot răzvrătiţi împotriva lui Iehova aţi fost!
8La Horeb, atâta aţi aţâţat mânia lui Iehova, încât Iehova S-a mâniat pe voi şi voia să vă nimicească.
9Când m-am suit pe munte, ca să iau tablele de piatră, tablele legământului pe care l-a făcut Iehova cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc pâine şi fără să beau apă;
10şi Iehova mi-a dat cele două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu, şi cuprinzând toate cuvintele pe care vi le spusese Iehova pe munte, din mijlocul focului, în ziua când tot poporul era adunat.
11După acele patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi Iehova mi-a dat cele două table de piatră, tablele legământului.
12Iehova mi-a zis atunci: Scoală-te şi pogoară-te în grabă de aici; căci poporul tău, pe care l-ai scos din Egipt, s-a stricat. S-au abătut curând de la calea pe care le-am arătat-o; şi-au făcut un chip turnat.
13Iehova mi-a zis: Eu văd că poporul acesta este un popor tare încăpăţânat.
14Lasă-mă să-i nimicesc şi să le şterg numele de sub ceruri; iar pe tine te voi face un neam mai puternic şi mai mare la număr decât poporul acesta.
15M-am întors şi m-am pogorât de pe munte care era tot numai foc, cu cele două table ale legământului în amândouă mâinile mele.
16M-am uitat, şi iată că păcătuiserăţi împotriva lui Iehova, Dumnezeul vostru, vă făcuserăţi un viţel turnat, vă depărtaserăţi curând de la calea pe care v-o arătase Iehova.
17Am apucat atunci cele două table, le-am aruncat din mâinile mele, şi le-am sfărâmat sub ochii voştri.
18M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea lui Iehova, ca mai înainte, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc şi fără să beau apă, din pricina tuturor păcatelor pe care le săvârşiserăţi, făcând ce este rău înaintea lui Iehova, ca să-L mâniaţi.
19Căci mă îngrozisem la vederea mâniei şi urgiei de care era cuprins Iehova împotriva voastră, până acolo încât voia să vă nimicească. Dar Iehova m-a ascultat şi de data aceasta.
20Iehova de asemenea era foarte mâniat şi pe Aaron, aşa încât voia să-l piardă, şi eu m-am rugat atunci şi pentru el.
21Am luat viţelul pe care-l făcuserăţi, isprava păcatului vostru, l-am ars în foc, l-am sfărâmat până s-a făcut praf, şi am aruncat praful acela în pârâul care curgea din munte.
22Apoi la Tabeera, la Masa, şi la Chibrot-Hataava, voi iarăşi aţi aţâţat mânia lui Iehova.
23Şi când v-a trimis Iehova de la Cades-Barnea, zicând: Suiţi-vă, şi luaţi în stăpânire ţara pe care v-o dau! voi v-aţi răzvrătit împotriva poruncii lui Iehova, Dumnezeul vostru, n-aţi avut credinţă în El, şi n-aţi ascultat glasul Lui.
24V-aţi tot răzvrătit împotriva lui Iehova de când vă cunosc.
25M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea lui Iehova: patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, m-am aruncat cu faţa la pământ, pentru că Iehova spusese că vrea să vă nimicească.
26M-am rugat lui Iehova, şi am zis: Stăpâne Doamne, nu nimici pe poporul Tău, moştenirea Ta, pe care ai răscumpărat-o, în mărimea Ta, pe care ai scos-o din Egipt, prin mâna Ta cea puternică.
27Adu-ţi aminte de robii tăi, Avraam, Isaac şi Iacob. Nu căuta la îndărătnicia acestui popor, la răutatea lui şi la păcatul lui,
28ca nu cumva ţara din care ne-ai scos să zică: Pentru că Iehova n-avea putere să-i ducă în ţara pe care le-o făgăduise şi pentru că-i ura, de aceea i-a scos ca să-i omoare în pustie.
29Totuşi ei sunt poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care ai scos-o din Egipt cu mâna Ta cea puternică şi cu braţul Tău cel întins.