📖 Biblie Online (SCC)

1S-au făcut însă şi profeţi mincinoşi în popor; precum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor introduce erezii ale pierzării; tăgăduind şi pe Stăpânul Cel cumpărându-i, aducând pentru ei o pierzare grabnică.

2Şi mulţi vor urma destrăbălările lor; din cauza cărora calea adevărului va fi hulită.

3Şi, prin lăcomie, cu cuvinte false, vor să câştige de la voi. Pentru ei judecata de demult nu întârzie, şi pierzarea lor nu aţipeşte.

4Pentru că, dacă Dumnezeu nu a cruţat pe îngerii cei păcătuind; ci, aruncându-i într-un adânc, cu lanţuri ale întunericului; i-a predat, fiind păstraţi pentru judecată.

5Şi nu a cruţat o lume veche; ci a păzit pe Noe, pe alt optulea; un predicator al dreptăţii; aducând potop peste o lume de neevlavioşi.

6Şi cetăţile Sodoma şi Gomora, făcându-le cenuşă; le-a condamnat, punându-le exemplu pentru nişte neevlavioşi din viitor;

7şi a izbăvit pe un drept, pe Lot, cel chinuit de purtarea în destrăbălare a celor nelegiuiţi.

8Pentru că cel drept, locuind printre ei; prin vedere şi auzire îşi chinuia zi de zi sufletul lui drept cu fapte nelegiuite.

9Deci Iehova ştie să izbăvească din încercare pe evlavioşi, dar să păstreze pe nedrepţi pentru o zi de judecată; pentru pedeapsă.

10Dar mai ales pe cei umblând potrivit cărnii, într-o poftă a necurăţiei şi desconsiderând domnia. Îndrăzneţi, încăpăţânaţi; ei nu tremură hulind gloriile.

11Pe când îngerii, cu tărie şi cu putere mai mare fiind; nu aduc înaintea lui Iehova o acuzaţie hulitoare împotriva lor.

12Dar aceştia, ca nişte vieţuitoare naturale fără raţiune, născute pentru prindere şi nimicire, hulind referitor la cele ce nu cunosc; vor fi şi ei nimiciţi în stricăciunea lor,

13suportând ca nedrepţi o plată a nedreptăţii lor, ei considerând o plăcere desfătarea de zi cu zi; sunt pete şi murdării, desfătându-se în amăgirile lor ospătând împreună cu voi;

14având ochi plini de adulter şi neoprindu-se de la păcat, ademenind suflete nestatornice, având inimă deprinsă la lăcomie, copii ai blestemului.

15Părăsind o cale dreaptă, s-au rătăcit; urmând calea lui Balaam, fiul lui Beor, care a iubit o plată a nedreptăţii.

16Dar a avut o mustrare pentru călcarea lui de lege; o măgăriţă fără voce omenească, rostind cu voce de om, a oprit nebunia „profetului”.

17Aceştia sunt fântâni fără apă, nori duşi de furtună, cărora li s-a păstrat: negura întunericului.

18Pentru că, rostind cuvinte umflate ale deşertăciunii; ademenesc prin pofte ale cărnii, prin destrăbălări, pe cei tocmai scăpând de cei umblând în rătăcire,

19promiţându-le libertate, ei fiind sclavi ai stricăciunii. Pentru că, de care a fost învins cineva, acestuia i s-a făcut sclav.

20Pentru că, dacă scăpând de necurăţeniile lumii, printr-o cunoaştere a Domnului şi Salvator: Iesus Christos; dar încurcându-se iarăşi în acestea, sunt învinşi de ele; li s-au făcut cele de pe urmă stări mai rele decât cele dintâi.

21Pentru că era mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii; decât, cunoscând-o, să se întoarcă de la porunca sfântă cea dată lor.

22Lor li s-a întâmplat zicerea proverbului adevărat: „câine întors la vărsătura lui; şi scroafă spălată, la tăvălirea în mocirlă.”